MUZEUL MEMORIAL
“VASILE GOLDIȘ”
Muzeul memorial “Vasile Goldiş” găzduiește exponate și alte obiecte aparținând celui ce a fost pedagog, om politic și membru de onoare al Academiei Romane. Muzeul este situat pe strada Vasile Goldiş, nr. 6. din Arad
MUZEUL MEMORIAL
“VASILE GOLDIȘ”
Muzeul memorial “Vasile Goldiş” găzduiește exponate și alte obiecte aparținând celui ce a fost pedagog, om politic și membru de onoare al Academiei Romane. Muzeul este situat pe strada Vasile Goldiş, nr. 6. din Arad
Cu multă acurateţe, echipa care s-a angajat în acest demers cultural, a încercat, pornind de la o paradigmă post-modernă în abordarea istoriei: aceea de trecere de la simpla evocare şi reconstituire, la reiterarea prin reactualizare a unui timp istoric, a unei ambianţe, a acelui „modus vivendi” propriu fiecărei „zone” istorice.
S-a dorit ca, în maniera existentă de mult în toate muzeele europene, să înfruntăm timpul, lăsând să se înfiripe fărâma de viaţă care a conturat marile momente trăite în Palatul Românul, atunci când aici se plămădea strategia Marii Uniri. Am încercat msă surprindem ceva din stilul de viaţa al celor care au trăit acolo, din zbaterile care au constituit viaţa culturală de la redacţia unei publicaţii care a făcut istorie. Cei care trec pragul acestei case să fie captivaţi de ideea acestei reiterări: a unor vremuri pe care personalităţi de excepţie le-au modelat, ieşind de sub povara timpului.
Obiectele expuse – acte de studii: foaia matricolă din învăţământul secundar, diploma de maturitate, diploma de profesor, diploma de absolvire a studiilor superioare; acte personale: paşaport, livret militar, diverse adeverinţe; acte care dovedesc demersul civic al lui V. Goldiş; sentinţa de divorţ de după primul mariaj; o bogată corespondenţă – printre cei care se regăsesc în aceste mesaje sunt nume celebre: I. L. Caragiale, O. Goga, N. Titulescu… Fotografii de epocă originale, deosebit de valoroase, publicaţii conduse de Goldiş sau la care acesta a colaborat; cărţi din biblioteca acestuia, unele purtând semnătura lui …, atestă climatul zilnic al unei epoci de excepţie. Spiritul epocii este susţinut şi prin refacerea unor spaţii caracteristice acelei perioade (sufragerie, respectiv biroul redacţional) şi prin expunerea în vitrine elegante, perfect şi individual luminate, a unor imagini şi documente de epocă în condiţii grafice de excepţie.
Toate aceste exponate (documente, piese de mobilier) au fost achiziţionate în timp, de la diferite persoane preocupate de strângerea de documente, respectiv de la urmaşi ai lui Vasile Goldiş. Iniţiativa strângerii documentelor – cea mai mare parte a acestora sunt inedite – aparţine rectorului instituţiei, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, iar investiţia – în bani – este cu mult depăşită de valoarea istorică şi sentimentală a acestora. În ceea ce priveşte investiţia în clădirea care adăposteşte Muzeul, o clădire reprezentativă pentru Arad – Palatul Românul – aceasta este importantă, mai cu seamă că este o investiţie privată, realizată într-o clădire cu valoare de simbol pentru comunitatea arădeană.
În intenţia catedrei de istorie a Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative, cea care are în custodie exponatele muzeului, în primul rând prin directorul muzeului, este realizarea unui volum-album de prezentare a documentelor prezente în expoziţie, în condiţii grafice deosebite – ca omagiu adus patronului spiritual al Universităţii – pe de o parte, iar pe de altă parte aceste documente, puse în circuitul ştiinţific, vor contribui, cu siguranţă, la mai buna cunoaştere a personalităţii celui care a fost principalul ideolog la Marii Uniri, moment de răscruce în istoria noastră multimilenară.
În data de 30 noiembrie 2003, în faţa palatului „Românul”, într-o atmosferă de sărbătoare, Preşedintele României, în prezenţa Rectorului Universităţii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a membrilor Senatului Universităţii, a oficialităţilor locale, a studenţilor, dezvelea o placă comemorativă amplasată în onoarea marelui VASILE GOLDIŞ; se inaugura astfel Muzeul Memorial „Vasile Goldiş”, edificiu cultural de excepţie al Aradului contemporan. În cuvântul său, rectorul Universităţii arăta:
„În acest loc se găsea redacţia ziarului „Românul” şi Institutul tipografic „Concordia”, conduse de profesorul, jurnalistul şi omul politic Vasile Goldiş. Se spune că fiecare epocă îşi are mesagerii săi; Vasile Goldiş a fost unul dintre acele spirite care a ars în focul pasiunii pentru realizarea unui ideal colectiv. Acesta privea un orizont peren de valori, adoptate la scară istorică sintetizate generic în sintagma NAŢIUNE. Generaţia sa, a mijlocit intrarea în normalitate: românii din toate Provinciile istorice se aflau sub acelaşi acoperiş, pentru că – o generaţie de excepţie s-a dedicat cu trupul şi sufletul realizării unui ideal multisecular. Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Ioan Ignatie Papp, sunt doar câţiva dintre cei care, vârfuri de lance ai idealurilor naţionale, s-au dovedit a fi cu adevărat.
Inaugurăm astăzi, aici, în casa în care a trăit, gândit, iar mai apoi acţionat Vasile Goldiş, un Muzeu Memorial, care poartă numele ideologului Marii Uniri. Placa comemorativă, pusă cu această ocazie, dezvelită de cel mai de seamă reprezentant al naţiunii române, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, vine să imortalizeze efortul înaintaşilor, acei, pe care fiecare naţiune trebuie să-i aibă în momentele sale de glorie,” spunea rectorul universităţii.
De la inaugurare şi până astăzi Muzeul Memorial, parte a mUniversităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a devenit un loc vizitat de numeroşi elevi, care împreună cu profesorii lor pot străbate, întrun mediu ambiant deosebit – încărcat de istorie – o pagină glorioasă a istoriei naţionale şi locale. Aici te poţi întâlni cu istoria, cu generaţia de aur a Aradului, model pentru noi, toţi cei de astăzi.
Nu întâmplător sălile muzeului au devenit locul in care se organizează periodic manifestări culturale de excepţie: sesiuni de comunicări, conferinţe de presă, concursuri. O astfel de manifestare deosebită, prin amploare şi importanţă, găzduită de sălile muzeului a fost: concursul pentru realizarea Monumentului Marii Uniri la Arad, concurs care nu a reuşit, din păcate pentru comunitatea arădeană, să desemneze o lucrare care să fie acceptată de toate forurile centrale abilitate a se ridica la Arad, dar o veche vorbă românească spune că speranţa moare ultima.
Nu trebuie să uităm că Vasile Goldiş, imediat după realizarea Martii Uniri, milita pentru ridicarea unui monument în oraşul care „de facto” a fost Capitala Marii Uniri.
Cu multă acurateţe, echipa care s-a angajat în acest demers cultural, a încercat, pornind de la o paradigmă post-modernă în abordarea istoriei: aceea de trecere de la simpla evocare şi reconstituire, la reiterarea prin reactualizare a unui timp istoric, a unei ambianţe, a acelui „modus vivendi” propriu fiecărei „zone” istorice.
S-a dorit ca, în maniera existentă de mult în toate muzeele europene, să înfruntăm timpul, lăsând să se înfiripe fărâma de viaţă care a conturat marile momente trăite în Palatul Românul, atunci când aici se plămădea strategia Marii Uniri. Am încercat msă surprindem ceva din stilul de viaţa al celor care au trăit acolo, din zbaterile care au constituit viaţa culturală de la redacţia unei publicaţii care a făcut istorie. Cei care trec pragul acestei case să fie captivaţi de ideea acestei reiterări: a unor vremuri pe care personalităţi de excepţie le-au modelat, ieşind de sub povara timpului.
Obiectele expuse – acte de studii: foaia matricolă din învăţământul secundar, diploma de maturitate, diploma de profesor, diploma de absolvire a studiilor superioare; acte personale: paşaport, livret militar, diverse adeverinţe; acte care dovedesc demersul civic al lui V. Goldiş; sentinţa de divorţ de după primul mariaj; o bogată corespondenţă – printre cei care se regăsesc în aceste mesaje sunt nume celebre: I. L. Caragiale, O. Goga, N. Titulescu… Fotografii de epocă originale, deosebit de valoroase, publicaţii conduse de Goldiş sau la care acesta a colaborat; cărţi din biblioteca acestuia, unele purtând semnătura lui …, atestă climatul zilnic al unei epoci de excepţie. Spiritul epocii este susţinut şi prin refacerea unor spaţii caracteristice acelei perioade (sufragerie, respectiv biroul redacţional) şi prin expunerea în vitrine elegante, perfect şi individual luminate, a unor imagini şi documente de epocă în condiţii grafice de excepţie.
Toate aceste exponate (documente, piese de mobilier) au fost achiziţionate în timp, de la diferite persoane preocupate de strângerea de documente, respectiv de la urmaşi ai lui Vasile Goldiş. Iniţiativa strângerii documentelor – cea mai mare parte a acestora sunt inedite – aparţine rectorului instituţiei, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, iar investiţia – în bani – este cu mult depăşită de valoarea istorică şi sentimentală a acestora. În ceea ce priveşte investiţia în clădirea care adăposteşte Muzeul, o clădire reprezentativă pentru Arad – Palatul Românul – aceasta este importantă, mai cu seamă că este o investiţie privată, realizată într-o clădire cu valoare de simbol pentru comunitatea arădeană.
În intenţia catedrei de istorie a Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative, cea care are în custodie exponatele muzeului, în primul rând prin directorul muzeului, este realizarea unui volum-album de prezentare a documentelor prezente în expoziţie, în condiţii grafice deosebite – ca omagiu adus patronului spiritual al Universităţii – pe de o parte, iar pe de altă parte aceste documente, puse în circuitul ştiinţific, vor contribui, cu siguranţă, la mai buna cunoaştere a personalităţii celui care a fost principalul ideolog la Marii Uniri, moment de răscruce în istoria noastră multimilenară.
În data de 30 noiembrie 2003, în faţa palatului „Românul”, într-o atmosferă de sărbătoare, Preşedintele României, în prezenţa Rectorului Universităţii, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, a membrilor Senatului Universităţii, a oficialităţilor locale, a studenţilor, dezvelea o placă comemorativă amplasată în onoarea marelui VASILE GOLDIŞ; se inaugura astfel Muzeul Memorial „Vasile Goldiş”, edificiu cultural de excepţie al Aradului contemporan. În cuvântul său, rectorul Universităţii arăta:
„În acest loc se găsea redacţia ziarului „Românul” şi Institutul tipografic „Concordia”, conduse de profesorul, jurnalistul şi omul politic Vasile Goldiş. Se spune că fiecare epocă îşi are mesagerii săi; Vasile Goldiş a fost unul dintre acele spirite care a ars în focul pasiunii pentru realizarea unui ideal colectiv. Acesta privea un orizont peren de valori, adoptate la scară istorică sintetizate generic în sintagma NAŢIUNE. Generaţia sa, a mijlocit intrarea în normalitate: românii din toate Provinciile istorice se aflau sub acelaşi acoperiş, pentru că – o generaţie de excepţie s-a dedicat cu trupul şi sufletul realizării unui ideal multisecular. Vasile Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu, Ioan Ignatie Papp, sunt doar câţiva dintre cei care, vârfuri de lance ai idealurilor naţionale, s-au dovedit a fi cu adevărat.
Inaugurăm astăzi, aici, în casa în care a trăit, gândit, iar mai apoi acţionat Vasile Goldiş, un Muzeu Memorial, care poartă numele ideologului Marii Uniri. Placa comemorativă, pusă cu această ocazie, dezvelită de cel mai de seamă reprezentant al naţiunii române, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI, vine să imortalizeze efortul înaintaşilor, acei, pe care fiecare naţiune trebuie să-i aibă în momentele sale de glorie,” spunea rectorul universităţii.
De la inaugurare şi până astăzi Muzeul Memorial, parte a mUniversităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a devenit un loc vizitat de numeroşi elevi, care împreună cu profesorii lor pot străbate, întrun mediu ambiant deosebit – încărcat de istorie – o pagină glorioasă a istoriei naţionale şi locale. Aici te poţi întâlni cu istoria, cu generaţia de aur a Aradului, model pentru noi, toţi cei de astăzi.
Nu întâmplător sălile muzeului au devenit locul in care se organizează periodic manifestări culturale de excepţie: sesiuni de comunicări, conferinţe de presă, concursuri. O astfel de manifestare deosebită, prin amploare şi importanţă, găzduită de sălile muzeului a fost: concursul pentru realizarea Monumentului Marii Uniri la Arad, concurs care nu a reuşit, din păcate pentru comunitatea arădeană, să desemneze o lucrare care să fie acceptată de toate forurile centrale abilitate a se ridica la Arad, dar o veche vorbă românească spune că speranţa moare ultima.
Nu trebuie să uităm că Vasile Goldiş, imediat după realizarea Martii Uniri, milita pentru ridicarea unui monument în oraşul care „de facto” a fost Capitala Marii Uniri.
